Quantcast
Channel: RSS Dictionar Explicativ Roman, definitii litera g
Browsing latest articles
Browse All 100 View Live

Definitie 'gadolinit'

GADOLINÍT s.n. |Mineral|Mineral| |anhidru|anhidru| sau uşor |hidratat|hidratat| conţinând |pământuri rare|pamant|. - Din fr. gadolinite. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article



Definitie 'gadina'

GÁDINĂ, gadine, s.f. (Pop.) Animal |sălbatic|sălbatic|; jivină, dihanie. - Din bg. gadină. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article

Definitie 'gadilitura'

GÂDILITÚRĂ, gâdilituri, s.f. V. |gâdilătură|gâdilătură|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article

Definitie 'gadilitor'

GÂDILITÓR, -OÁRE, gâdilitori, -oare, adj. V. |gâdilător|gâdilător|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article

Definitie 'gadilicios'

GÂDILICIÓS, -OÁSĂ, gâdilicioşi, -oase, adj. (Pop. şi fam.; despre oameni) Care se |gâdilă|gâdilă| uşor. - Gâdili + suf. -icios. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article


Definitie 'gadilici'

GÂDILÍCI s.n. (Pop. şi fam.; în expr.) A avea gâdilici la limbă, se spune despre un om care vorbeşte (prea) mult, care nu se poate abţine să nu vorbească. - Gâdila + suf. -ici. Sursa:...

View Article

Definitie 'gadili'

GÂDILÍ, gâdil, vb. IV. Tranz. V. |gâdila|gâdila|. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article

Definitie 'gadileala'

gâdileálă s. f., g.-d. art. gâdilélii; pl. gâdiléli Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

View Article


Definitie 'gadilatura'

GÂDILĂTÚRĂ, gâdilături, s.f. Faptul de |a gâdila|gadila|; senzaţie particulară provocată cuiva prin gâdilare. [Var.: gâdilitúră s.f.] - Gâdila + suf. -ătură. Sursa: Dicţionarul...

View Article


Definitie 'gadilator'

GÂDILĂTÓR, -OÁRE, gâdilători, -oare, adj. (Rar) Care |gâdilă|gâdilă|; care produce a senzaţie plăcută. [Var.: gâdilitór, -oáre adj.] - Gâdila + suf. -ător. Sursa: Dicţionarul...

View Article

Definitie 'gadilat'

GÂDILÁT s.n. |Gâdilare|Gâdilare|. - V. gâdila. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article

Definitie 'gadilare'

GÂDILÁRE, gâdilări, s.f. Acţiunea de |a (se) gâdila|gadila| şi rezultatul ei; gâdilat. - V. gâdila. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article

Definitie 'gadila'

GÂDILÁ, gâdil, vb. I. Tranz. 1. A produce, prin |atingeri|atingere| uşoare asupra unor părţi ale corpului, o |senzaţie|senzaţie| particulară, care provoacă cuiva un |râs|râs|...

View Article


Definitie 'gadiforme'

gadifórme s. n. pl. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

View Article

Definitie 'gadide'

gadíde s. n. pl. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

View Article


Definitie 'gadget'

GADGÉT, gadgeturi, s.n. (Englezism) Obiect mic, |ingenios|ingenios| construit, de valoare şi utilitate |neînsemnată|neinsemnat|. [Pr.: ghéget] - Din engl. gadget. Sursa: Dicţionarul explicativ al...

View Article

Definitie 'gade'

GÂDE, gâzi, s.m. (Pop.) |Călău|Călău|; gealat. - Et. nec. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article


Definitie 'gadas'

gădáş, gădaşi, s.m. (reg.) animal rozător. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

View Article

Definitie 'gad'

GAD s. v. |bestie|bestie|, |dihanie|dihanie|, |fiară|fiară|, |jivină|jivină|, |lighioană|lighioană|, |sălbăticiune|sălbăticiune|. Sursa: Dicţionar de sinonime

View Article

Definitie 'gacrosu'

GACRÓŞU s. v. bâtlan roşiatic, bâtlan roşu, stârc purpuriu, stârc roşu. Sursa: Dicţionar de sinonime

View Article

Definitie 'gaci'

GACI s.m. pl. |Pantaloni|pantalon| largi care fac parte din portul popular specific în regiunea Oaşului. - Et. nec. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article


Definitie 'gabur'

gắbur^1, gắburi, s.m. (reg.) 1. prost, prostovan. 2. grof, conte. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

View Article


Definitie 'gabuire'

GĂBUÍRE, găbuiri, s.f. (Pop.) Acţiunea de |a găbui|gabui| şi rezultatul ei. - V. găbui. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article

Definitie 'gabui'

GĂBUÍ, găbuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A |găbji|găbji|. - Cf. v. rus. %gabat%, ucr. %habaty%. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article

Definitie 'gabrovean'

GABROVEÁN, gabroveni, s.m. (înv.) Persoană care făcea şi vindea |cuţite|cutit|. - Gabrovo (n. pr.) + suf. -ean. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article


Definitie 'gabro'

GABRÓ (GABBRÓ) s.n. |Rocă|Rocă| |eruptivă|eruptiv| cu structură |granuloasă|granulos| folosită în construcţii. - Din germ. Gabbro, fr., it. gabbro. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii...

View Article

Definitie 'gabrioleta'

GABRIOLÉTĂ s.f. v. |cabrioletă|cabrioletă|. Sursa: Dicţionar de neologisme

View Article

Definitie 'gabonez'

GABONÉZ, -Ă, gabonezi, -e, s.m. şi f., adj. 1. (Persoană) născută şi crescută în Gabon. 2. (Locuitor) din Gabon. - Din fr. gabonais. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article

Definitie 'gablu'

gáblu s. n. Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

View Article



Definitie 'gablonz'

GABLÓNZ, gablonzuri, s.n. |Cristal (1)|Cristal| special cu |irizaţii|irizatie|, folosit la fabricarea unor obiecte de podoabă ieftine; p. ext. obiect de podoabă care are asemenea cristale. [Pr.:...

View Article

Definitie 'gablont'

GABLONŢ, gablonţuri, s.n. v. |gablonz|gablonz|. Sursa: Include definiţii care nu există în nici unul din celelalte dicţionare

View Article

Definitie 'gabjit'

găbjít, -ă, găbjíţi, -te, adj. (reg.) 1. înhăţat, găbuit, prins. 2. îndesat, umplut. 3. furt, şterpelit. Sursa: Dicţionar de arhaisme şi regionalisme

View Article

Definitie 'gabjire'

GĂBJÍRE, găbjiri, s.f. (Pop.) Acţiunea de |a găbji|gabji| şi rezultatul ei. - V. găbji. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article


Definitie 'gabji'

GĂBJÍ, găbjesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A |prinde|prinde| pe cineva care a fugit, care s-a ascuns; a pune mâna pe cineva; a înhăţa, a găbui. ** A fura. - Cf. %găbui%. Sursa: Dicţionarul...

View Article

Definitie 'gabja'

GÁBJĂ, gabje s.f. (Reg.) |Mână|Mână|, |labă|labă|. ** |Palmă|Palmă|. - Postverbal al lui găbji. Sursa: Dicţionarul limbii române moderne

View Article

Definitie 'gabionaj'

gabionáj s. n., pl. gabionáje Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

View Article


Definitie 'gabionada'

gabionádă s. f. (sil. -bi-o-), g.-d. art. gabionádei; pl. gabionáde Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române

View Article


Definitie 'gabion'

GABIÓN, gabioane, s.n. |Coş|Coş| de nuiele sau din sârmă umplut cu pământ, cu pietriş etc., care serveşte la apărarea malurilor de valuri, la construirea barajelor etc. [Pr.: -bi-on] - Din...

View Article

Definitie 'gabier'

GABIÉR, gabieri, s.m. |Marinar|Marinar| care face serviciul de |veghe|veghe| pe |gabie|gabie| şi care asigură, la navele cu pânze, manevrarea parâmelor, vergelelor etc. [Pr.: -bi-er] - Din fr....

View Article

Definitie 'gabie'

GÁBIE, gabii, s.f. |Platformă|Platformă| orizontală fixată în vârful unui |catarg|catarg| şi folosită ca post de observaţie sau (la navele cu pânze) ca loc de unde se manevrează parâmele....

View Article

Definitie 'gabela'

GABÉLĂ s.f. |Impozit|Impozit| care se percepea pe |sare|sare|, în Franţa medievală. - Din fr. gabelle. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article


Definitie 'gabbro'

GABBRÓ s.n. v. |gabro|gabro|. Sursa: Dicţionar de neologisme

View Article

Definitie 'gabaritic'

GABARÍTIC, -Ă, gabaritici, -ce, adj. Referitor la |gabarit|gabarit|; de gabarit. - Gabarit + suf. -ic. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article


Definitie 'gabarit'

GABARÍT, gabarite, s.n. |Şablon|Şablon| în al cărui contur, format din linii drepte sau curbe, trebuie să se cuprindă dimensiunile unui profil; |contur|contur|, format din linii drepte sau...

View Article

Definitie 'gabardina'

GABARDÍNĂ s.f. |Stofă|Stofă| fină de |lână|lână| cu legătura diagonală, care prezintă dungi paralele înclinate pe ambele părţi. - Din fr. gabardine. Cf. sp. %gabardina%, germ....

View Article


Definitie 'gabara'

GABÁRĂ, gabare, s.f. |Navă|Navă| sau |ambarcaţie|ambarcaţie| mare, servind, de obicei, la |transbordarea|transborda| pe punte a unor materiale de pe o navă care nu poate |acosta|acosta| în raza...

View Article

Definitie 'gabanos'

gabanós (= cabanos) s.m. (pl. gabanoşi) Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine

View Article

Definitie 'gabanas'

găbănáş (-şe), s.n. - Grînar, hambar. Mag. gabonás (Tiktin; Candrea). În Trans. Sursa: Dicţionarul etimologic român

View Article

Definitie 'ga'

GA interj. (De obicei repetat) Cuvânt care |imită|imită| |strigătul|strigat| |gâştelor|gasca|. - Onomatopee. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române

View Article


Definitie 'g'

G s.m. invar. A noua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (|consoană semioclusivă|semioclusiva| |prepalatală|prepalatal| sonoră (4) când este urmată de e sau i;...

View Article

Browsing latest articles
Browse All 100 View Live